Afla cum sa-ti transformi Defectele în Calitati

Sunt o persoana căreia îi place căldura. Căldura fizică. Și cea umană. Când ninge mă bucur pe de o parte. Pe de altă parte îmi e frig. Frigul e mai cumplit decât moartea. Și-acum poate te întrebi de ce e mai nasol frigul pentru mine? Poate pentru că precedă moartea. Moartea e poate un lucru perfect pentru că odată mort, nu mai ai nimic de schimbat la situația dată. Interesant e că acolo ajungi printr-o stare de frig… sau altele.

Toată viața, nu cine stie ce, am căutat partea plină a sticlei. Sunt un specialist în partea plină a sticlei. Ce poate fi pozitiv la frig? Faptul că pot să aleg să ma mișc, să mă apuc să fac ceva.

Zilele astea a nins. A nins mult. Mă trezesc dimineața și văd totul acoperit cu zăpadă. Hmmm, îmi fac curaj și m-apuc să fac curățenie. Investesc două ore din viața mea. La un moment dat mă dor brațele. Nu contează, mi-am propus să fac curățenie! Duc lucrarea pînă la capăt. A doua zi, iară viscol, iarăși lopată, iarăși brate care mă dor. Să nu mai vorbesc de frig. După câteva zile încep să-mi simt rezistența. Îmi vine să renunț. Mă văd înotând cu greu în zăpadă. Ma uit la rezistența asta a mea… Mi-ar place să pot să fiu ca o mașină germană care se ridică si execută deszăpezirea, cu rigurozitate. Sau nu… Îmi întreb inima, tu ce zici simpatico? Tu ce simți? Ea îmi spune: tocmai această înverșunare, te face să reușești. Tocmai această împotrivire te-ajută să continui atunci când îți vine să renunți.

Mă gândesc că acest defect al meu, rezistența în sensul înverșunării, e o calitate. Mă iubesc mai mult. Mă accept mai tare.

Acum pot fi mai aproape de tine, ca să te iubesc, să te iau așa cum ești, să-ți susțin orice la primă vedere e un defect. Poate de asta îmi e ușor. Pentru că acceptându-l la mine, îl accept și pe-al tău.

Care sunt defectele tale? În ce circumstanțe le vezi, simți sau auzi? În ce situație sunt calități ale tale?

Ai defecte? Dacă poți admite asta… află cum poți să le vezi ca pe calitățile tale și cum te pot scoate din blocajele existente, ca să ajungi la succes sau să trăiești pur si simplu investind energia ta, în ce-ți place.

Ce vrei?

prism1

{ 74 comments }

Magda decembrie 30, 2009 la 09:50

Probabil ca ai putea cataloga un om ca fiind rau din nascare atunci cand, la o varsta frageda, are inclinatii distructive fata de el insusi si fata de cei din jur. Dar, repet, eu cred ca e doar lipsa de educatie sau educatie insuficienta si neconforma cu varsta respectiva.

Coach Ioan decembrie 31, 2009 la 07:07

@Magda Ce fel de înclinații?

Magda decembrie 30, 2009 la 12:50

Probabil ca ai putea cataloga un om ca fiind rau din nascare atunci cand, la o varsta frageda, are inclinatii distructive fata de el insusi si fata de cei din jur. Dar, repet, eu cred ca e doar lipsa de educatie sau educatie insuficienta si neconforma cu varsta respectiva.

Coach Ioan decembrie 31, 2009 la 10:07

@Magda Ce fel de înclinații?

Magda ianuarie 4, 2010 la 14:38

Prin inclinatii distructive inteleg tendinta de a face rau celor din jur (prin manifestari violente, comunicare defectuoasa, etc), de a-si face rau siesi (prin angajarea in actiuni periculoase fizic sau psihic) si de a strica lucrurile din jur. Si toate astea fara un motiv aparent logic.

Magda ianuarie 4, 2010 la 17:38

Prin inclinatii distructive inteleg tendinta de a face rau celor din jur (prin manifestari violente, comunicare defectuoasa, etc), de a-si face rau siesi (prin angajarea in actiuni periculoase fizic sau psihic) si de a strica lucrurile din jur. Si toate astea fara un motiv aparent logic.

miRcea ianuarie 7, 2010 la 13:38

Fetita mea a stat in coma 3 saptamani inainte de a muri…
Centrii nervosi responsabili cu termoreglarea nu mai functionau si ii era frig… doar de putine ori facea febra…
Frigul precede moartea.
Iar de peisajele astea hibernale frumoase… prima fetita mi-a murit dupa o ninsoare frumoasa de februarie si afara iesise un soare cald si era foarte frumos… doar ca ea n-a mai avut rabadare sa vada asa ceva.
Se dusese de pe la 2 noaptea… cand ningea.
:( scuze dar am inceput sa plang…

Coach Ioan ianuarie 7, 2010 la 15:46

Mircea, EȘTI foarte curajos să spui acest adevăr, aici, acum.

Ce simți acum?

miRcea ianuarie 7, 2010 la 16:20

…? nimic, o amaraciune amestecat cu ceva frumos pentru cele doua suflete care acum sunt ingerasi.
Nu pot spune ca imi pare rau… dar am un gust amar… Dumnezeu mai joaca si zaruri. Si nu pot sa-L acuz, este dreptul lui si neputinta noastra de a-L intelege in lucrarile Lui.

Stii ce frumos era marti noaptea cand am ajuns acasa? Zapada statea pe fiecare crenguta de jur imprejurul casei mele si totul era invaluit in lumina aceea ambientala pe care nu stii de unde vine… superb! N-am cum sa am resentimente pentru zapada sau frig, chiar daca le asociez cu cele mai grele lovituri incasate pana acum.
Este normal sa fie frig, sa ninga, lumea sa schieze… dar am dreptul sa nu ma simt confortabil.
Apropos, satul ala de pescari din Cuba sau casa de vacanta din Tunisia…

Povești de Coaching cu Coach I ianuarie 8, 2010 la 13:30

Mircea, pentru mine asta sună a acceptare plină de înțelepciune. Pentru tine?

miRcea ianuarie 8, 2010 la 14:02

cam asa-i… pi__a ma-sii!

miRcea ianuarie 7, 2010 la 16:38

Fetita mea a stat in coma 3 saptamani inainte de a muri…
Centrii nervosi responsabili cu termoreglarea nu mai functionau si ii era frig… doar de putine ori facea febra…
Frigul precede moartea.
Iar de peisajele astea hibernale frumoase… prima fetita mi-a murit dupa o ninsoare frumoasa de februarie si afara iesise un soare cald si era foarte frumos… doar ca ea n-a mai avut rabadare sa vada asa ceva.
Se dusese de pe la 2 noaptea… cand ningea.
:( scuze dar am inceput sa plang…

Coach Ioan ianuarie 7, 2010 la 18:46

Mircea, EȘTI foarte curajos să spui acest adevăr, aici, acum.

Ce simți acum?

miRcea ianuarie 7, 2010 la 19:20

…? nimic, o amaraciune amestecat cu ceva frumos pentru cele doua suflete care acum sunt ingerasi.
Nu pot spune ca imi pare rau… dar am un gust amar… Dumnezeu mai joaca si zaruri. Si nu pot sa-L acuz, este dreptul lui si neputinta noastra de a-L intelege in lucrarile Lui.

Stii ce frumos era marti noaptea cand am ajuns acasa? Zapada statea pe fiecare crenguta de jur imprejurul casei mele si totul era invaluit in lumina aceea ambientala pe care nu stii de unde vine… superb! N-am cum sa am resentimente pentru zapada sau frig, chiar daca le asociez cu cele mai grele lovituri incasate pana acum.
Este normal sa fie frig, sa ninga, lumea sa schieze… dar am dreptul sa nu ma simt confortabil.
Apropos, satul ala de pescari din Cuba sau casa de vacanta din Tunisia…

Povești de Coaching cu Coach Ioan ianuarie 8, 2010 la 16:30

Mircea, pentru mine asta sună a acceptare plină de înțelepciune. Pentru tine?

miRcea ianuarie 8, 2010 la 17:02

cam asa-i… pi__a ma-sii!

Comments on this entry are closed.

Previous post:

Next post: