Afla cum sa-ti transformi Defectele în Calitati

Am inteles perfect partea cu frigul caruia m-am impotrivit in toti anii trecuti..ii rezistam cu fiinta, cu mintea cu totul. Am invatat sa ma abandonez lui si acum ma imbrac mai gros si nu pot spune ca imi place dar e mult diferit fata de anii trecuti.
Ma intreb acum daca doar frigului opuneam rezistenta si raspunsul e nu..:)
cred ca defectele mi le transform prin acceptare.

Am inteles perfect partea cu frigul caruia m-am impotrivit in toti anii trecuti..ii rezistam cu fiinta, cu mintea cu totul. Am invatat sa ma abandonez lui si acum ma imbrac mai gros si nu pot spune ca imi place dar e mult diferit fata de anii trecuti.
Ma intreb acum daca doar frigului opuneam rezistenta si raspunsul e nu..:)
cred ca defectele mi le transform prin acceptare.

@Camelia Cui din tine opuneai rezistenta? Care este aceea calitate?

@Camelia Cui din tine opuneai rezistenta? Care este aceea calitate?

un ceai fierbinte… virtual :)

un ceai fierbinte… virtual :)

Coach Ioan cand rezistam frigului , ii rezistam caldurii din mine:)
cel mai mult am rezistat puterii mele interioare dar acum deja in mare parte e back:) mai incalzesc locul si mai vine..

Coach Ioan cand rezistam frigului , ii rezistam caldurii din mine:)
cel mai mult am rezistat puterii mele interioare dar acum deja in mare parte e back:) mai incalzesc locul si mai vine..

Cred că ceea ce vrei să spui se referă la capacitatea psihicului de a coordona metabolismul. Inverşunarea aceea este de fapt răspunsul psihic al corpului nostru la situaţii lipsite de confort sau situaţii de stres. Tu eşti puternic, Serban avea dreptate când spunea. Tu eşti psihic puternic, nu toţi suntem la acelaşi nivel. Poate că acolo e interesant de lucrat cu fiecare din noi înşine sperând şi dorindu-ne ca îndârjirea noastră să învingă frigul din noi care metaforic îl pot asocia cu o stare de inerţie ce poate precede moartea fizică ori spirituală. Cînd nu mai poţi iubi, când nu mai poţi comunica lumii despre tine, când nu te mai simţi util, când nu mai poţi crea sau procesa informaţiile din jurul tău, când nu mai poţi înţelege şi accepta…ţi se face frig…brrr :)))

Vă pup că-mi sunteţi dragi :)

Cred că ceea ce vrei să spui se referă la capacitatea psihicului de a coordona metabolismul. Inverşunarea aceea este de fapt răspunsul psihic al corpului nostru la situaţii lipsite de confort sau situaţii de stres. Tu eşti puternic, Serban avea dreptate când spunea. Tu eşti psihic puternic, nu toţi suntem la acelaşi nivel. Poate că acolo e interesant de lucrat cu fiecare din noi înşine sperând şi dorindu-ne ca îndârjirea noastră să învingă frigul din noi care metaforic îl pot asocia cu o stare de inerţie ce poate precede moartea fizică ori spirituală. Cînd nu mai poţi iubi, când nu mai poţi comunica lumii despre tine, când nu te mai simţi util, când nu mai poţi crea sau procesa informaţiile din jurul tău, când nu mai poţi înţelege şi accepta…ţi se face frig…brrr :)))

Vă pup că-mi sunteţi dragi :)

ce de prietene din blogosfera pe aici..va pup si eu:)
nu cred ca putem vreodata invinge ceva,eu cred doar in transformare, in alchimie.Frigul si caldura sunt diferite prin ce daca nu prin perceptia noastra?

ce de prietene din blogosfera pe aici..va pup si eu:)
nu cred ca putem vreodata invinge ceva,eu cred doar in transformare, in alchimie.Frigul si caldura sunt diferite prin ce daca nu prin perceptia noastra?

Acest articol mi-a stimulat puţin gândirea şi v-aş propune să ne imaginăm o situaţie fără ieşire. Dacă deszăpezitul curţii n-ar fi chiar o chestie de viaţă şi de moarte luând în calcul faptul că am putea plăti pe cineva pentru acest serviciu (!), cum ar fi să ne trezim înzăpeziţi şi singuri pe un drum oarecare ? Am prefera să acceptăm că ne e frig sau am face abstracţie luptând cu lopata în mână şi cum am primi şi simţi apoi senzaţia de reuşită ?
De multe ori avem nevoie de lopeţi imaginare care constau în mâinile întinse ale celor dragi sau vorbele lor bune. Şi e perfect uman. Dar cred ca e foarte important sa avem mereu cu noi lopata proprie chiar dacă o ţinem doar în portbagaj :)
…zic şi eu :P

Acest articol mi-a stimulat puţin gândirea şi v-aş propune să ne imaginăm o situaţie fără ieşire. Dacă deszăpezitul curţii n-ar fi chiar o chestie de viaţă şi de moarte luând în calcul faptul că am putea plăti pe cineva pentru acest serviciu (!), cum ar fi să ne trezim înzăpeziţi şi singuri pe un drum oarecare ? Am prefera să acceptăm că ne e frig sau am face abstracţie luptând cu lopata în mână şi cum am primi şi simţi apoi senzaţia de reuşită ?
De multe ori avem nevoie de lopeţi imaginare care constau în mâinile întinse ale celor dragi sau vorbele lor bune. Şi e perfect uman. Dar cred ca e foarte important sa avem mereu cu noi lopata proprie chiar dacă o ţinem doar în portbagaj :)
…zic şi eu :P

Draga Gabi,
A face din a fi si a lua lopata dupa ce ai acceptat situatia nu cu lopata impotriva situatiei ci doar impotriva zapezii la asta ma refeream. Nu a accepta egal cu a sta cu mainile in san:))

te pup

Draga Gabi,
A face din a fi si a lua lopata dupa ce ai acceptat situatia nu cu lopata impotriva situatiei ci doar impotriva zapezii la asta ma refeream. Nu a accepta egal cu a sta cu mainile in san:))

te pup

Camelia draga,
ambele mele commenturi s-au adresat in special autorului si gazdei discutiilor noastre necoreland cu nimic din ceea ce tu ai comentat. Am vrut sa fac aceasta precizare fiindca e gandul meu sincer ;)

da, ai dreptate, e interesant de analizat nuantele. Eu as putea prelungi ideea subtil spunand ca situatia este egal zapada in cazul dat …hehe…
O zi frumoasa sa ai, lipsita de frig, tie si celor dragi tie :)

Camelia draga,
ambele mele commenturi s-au adresat in special autorului si gazdei discutiilor noastre necoreland cu nimic din ceea ce tu ai comentat. Am vrut sa fac aceasta precizare fiindca e gandul meu sincer ;)

da, ai dreptate, e interesant de analizat nuantele. Eu as putea prelungi ideea subtil spunand ca situatia este egal zapada in cazul dat …hehe…
O zi frumoasa sa ai, lipsita de frig, tie si celor dragi tie :)

partea buna a frigului: strange oamenii in jurul focului.
partea buna a gandului de moarte: mobilizeaza resursele de supravietuitor :)
inima e focul din zapada :)

partea buna a frigului: strange oamenii in jurul focului.
partea buna a gandului de moarte: mobilizeaza resursele de supravietuitor :)
inima e focul din zapada :)

Camelia,
eu cred ca frigul si caldura nu difera doar in perceptia noastra, cat si in actiunea lor asupra noastra, indiferent cum le percepem…

Camelia,
eu cred ca frigul si caldura nu difera doar in perceptia noastra, cat si in actiunea lor asupra noastra, indiferent cum le percepem…

Actiunea separata de perceptie..interesant Janine.

Coach Ioan multumim de spatiul acordat.

Actiunea separata de perceptie..interesant Janine.

Coach Ioan multumim de spatiul acordat.

@toata lumea Bucurati-va de spatiu!!!!

@toata lumea Bucurati-va de spatiu!!!!

@Toata lumea, poate nu imi este mie clar… Eu am vrut sa transmit ideea ca un defect al nostru in niste circumstante poate fi o calitate in alte circumstante… Vad ca despre asta n-ati comentat nimic… Sau poate mi-a scapat mie…

Ce ziceti?

@Toata lumea, poate nu imi este mie clar… Eu am vrut sa transmit ideea ca un defect al nostru in niste circumstante poate fi o calitate in alte circumstante… Vad ca despre asta n-ati comentat nimic… Sau poate mi-a scapat mie…

Ce ziceti?

e adevarat.
calitatile sunt permanente, defectele tin de context si de situatie. si de punctele de referinta, si de privitori…
citeam undeva ca defectele noastre sunt doar calitati supradimensionate, aspecte ale noastre, neascultate de obicei, date la volum maxim… doar-doar ne-om prinde si om sti sa profitam de ele…
cele de care pomenesti tu aici, rezistenta, inversunare, impotrivire tocmai au strigat si ti-au amintit de supraviatuitorul, de invingatorul care esti. luptand cu zapada, cu …, cu … (aici pui tu ce-ti trece prin minte, ca doar e lupta ta ) :)

e adevarat.
calitatile sunt permanente, defectele tin de context si de situatie. si de punctele de referinta, si de privitori…
citeam undeva ca defectele noastre sunt doar calitati supradimensionate, aspecte ale noastre, neascultate de obicei, date la volum maxim… doar-doar ne-om prinde si om sti sa profitam de ele…
cele de care pomenesti tu aici, rezistenta, inversunare, impotrivire tocmai au strigat si ti-au amintit de supraviatuitorul, de invingatorul care esti. luptand cu zapada, cu …, cu … (aici pui tu ce-ti trece prin minte, ca doar e lupta ta ) :)

Ioan,
e adevarat. Eu am dezvoltat alte idei (am si spus ca am fost inspirata).
Tu ai dat un exemplu foarte particular, insa cine nu are zapada in curte poate alege orice fel de miscare ce are finalitate o emotie benefica, de reusita.

Un defect al meu…hmmm. Sunt foarte sensibila, adica receptez foarte usor starile celorlalti si uneori ma port asa cum ei se asteapta sa ma port si nu cum imi doresc. Cum as putea sa-l transform in calitate ?
:)

Ioan,
e adevarat. Eu am dezvoltat alte idei (am si spus ca am fost inspirata).
Tu ai dat un exemplu foarte particular, insa cine nu are zapada in curte poate alege orice fel de miscare ce are finalitate o emotie benefica, de reusita.

Un defect al meu…hmmm. Sunt foarte sensibila, adica receptez foarte usor starile celorlalti si uneori ma port asa cum ei se asteapta sa ma port si nu cum imi doresc. Cum as putea sa-l transform in calitate ?
:)

“Nimic pe lume nu este mai reconfortant decat sa stim ca trebuie sa ne suflecam manecile si sa mai depasim o data granitele conditiei umane.”
Annie Dillard

“Nimic pe lume nu este mai reconfortant decat sa stim ca trebuie sa ne suflecam manecile si sa mai depasim o data granitele conditiei umane.”
Annie Dillard

@Gabi Nu despre zapada e vorba… in povestea mea… zapada e doar un context, care eliciteaza ceva in mine… in tine sau in altcineva…

@Gabi Nu despre zapada e vorba… in povestea mea… zapada e doar un context, care eliciteaza ceva in mine… in tine sau in altcineva…

Ioan,
cred ca stiu si cred ca daca n-as sti nu m-as regasi cuminte in felul acesta de pagini.
:)

Ioan,
cred ca stiu si cred ca daca n-as sti nu m-as regasi cuminte in felul acesta de pagini.
:)

Unul din defectele mele capitale: lipsa indraznelii. Mi-e teama sa intind mana ca sa iau ce mi se cuvine, ce doresc, ce poftesc. Nu indraznesc ca sa nu deranjez, si ca nu cumva sa imi dea cineva peste mana. Nu vad cum chestia asta ar putea fi transformata in calitate…
In rest, poate in mod curios pentru altii, iubesc zapada si prefer frigul, ador cerul sticlos de iarna, si aburii care imi ies din gura atunci cand crapa pietrele de ger. E o anumita complicitate acolo, in introversia iernii, o acoperire de care nu am parte vara, sub acel soare duplicitar.

Unul din defectele mele capitale: lipsa indraznelii. Mi-e teama sa intind mana ca sa iau ce mi se cuvine, ce doresc, ce poftesc. Nu indraznesc ca sa nu deranjez, si ca nu cumva sa imi dea cineva peste mana. Nu vad cum chestia asta ar putea fi transformata in calitate…
In rest, poate in mod curios pentru altii, iubesc zapada si prefer frigul, ador cerul sticlos de iarna, si aburii care imi ies din gura atunci cand crapa pietrele de ger. E o anumita complicitate acolo, in introversia iernii, o acoperire de care nu am parte vara, sub acel soare duplicitar.

@Cristia Bine-ai-venit prin casuta noastra Cristia. Si zici ca nu indraznesti? :) Ce s-ar intampla daca ai deranja? Ce s-ar intampla daca ti-ar da cineva peste mana?
PS. Nu cumva ai indraznit sa intri in legatura cu mine pe chat? :) Daca da, mi-am incurcat degetele… :) si n-am reusit sa-ti raspund…

@Cristia Bine-ai-venit prin casuta noastra Cristia. Si zici ca nu indraznesti? :) Ce s-ar intampla daca ai deranja? Ce s-ar intampla daca ti-ar da cineva peste mana?
PS. Nu cumva ai indraznit sa intri in legatura cu mine pe chat? :) Daca da, mi-am incurcat degetele… :) si n-am reusit sa-ti raspund…

:)) M-ai prins. Esti de groaza! :) Sau eu sunt? Am dat un click din curiozitate, da..
Ce s-ar intampla daca as deranja? Sau daca mi s-ar da peste mana? Cred ca m-as simti foarte prost. Nu stiu exact ce anume din mine sufera asa tare in fata unui refuz:orgoliul sau stima de sine pe alocuri deficitara? Apartin categoriei celor care nu prea stiu sa spuna “nu”, si celor care se lasa pe sine la o parte pentru a veni in intampinarea asteptarilor celorlalti. Cand imi vine randul sa primesc, ma “coiesc” de parca as avea doi ani. Undeva in adancuri greu sondabile, nu sunt convinsa ca merit. Asta tre’ sa fie!

:)) M-ai prins. Esti de groaza! :) Sau eu sunt? Am dat un click din curiozitate, da..
Ce s-ar intampla daca as deranja? Sau daca mi s-ar da peste mana? Cred ca m-as simti foarte prost. Nu stiu exact ce anume din mine sufera asa tare in fata unui refuz:orgoliul sau stima de sine pe alocuri deficitara? Apartin categoriei celor care nu prea stiu sa spuna “nu”, si celor care se lasa pe sine la o parte pentru a veni in intampinarea asteptarilor celorlalti. Cand imi vine randul sa primesc, ma “coiesc” de parca as avea doi ani. Undeva in adancuri greu sondabile, nu sunt convinsa ca merit. Asta tre’ sa fie!

@Cristia Și… Ce s-a întâmplat?

@Cristia Și… Ce s-a întâmplat?

defectul meu este ca nu mai sunt tanara ,am 62 de ani ,si ma bucur deoarece acum pot sa fac atat de multe . Iti solicit sprijinul si iti multumrsc . Am inceput cu a invata sa comunic prin intrmediul calculatorului si ca tema m-ar interesa sa stiu mai mult despre stima de sine si cum ne afecteaza viata . Multumesc ,sper sa resesc sa -l si trimit mesajul

defectul meu este ca nu mai sunt tanara ,am 62 de ani ,si ma bucur deoarece acum pot sa fac atat de multe . Iti solicit sprijinul si iti multumrsc . Am inceput cu a invata sa comunic prin intrmediul calculatorului si ca tema m-ar interesa sa stiu mai mult despre stima de sine si cum ne afecteaza viata . Multumesc ,sper sa resesc sa -l si trimit mesajul

Iata Anna ai reușit. După cum scrii mie îmi dai senzația că ești foarte tânără.

Iata Anna ai reușit. După cum scrii mie îmi dai senzația că ești foarte tânără.

Pentru inceput am ales sa imi transform ingrijorarea in
;fa ceva pentru tine si vezi cum te simti . Am hotarat sa imi numesc ingrijorarea ,o privesc biiiineee pe toate aspectele ce mi le aduce , ma intreb: sunt acestea adevarate ,chiar sunt ade varate ??? pe urma imi spun ce as face daca nu as avea acest ganduri ? cum m-as simtii ? si -mi scriu alta poveste daca vreau povesti ,daca nu ,ma amuz sunt deschisa, vesela .

Pentru inceput am ales sa imi transform ingrijorarea in
;fa ceva pentru tine si vezi cum te simti . Am hotarat sa imi numesc ingrijorarea ,o privesc biiiineee pe toate aspectele ce mi le aduce , ma intreb: sunt acestea adevarate ,chiar sunt ade varate ??? pe urma imi spun ce as face daca nu as avea acest ganduri ? cum m-as simtii ? si -mi scriu alta poveste daca vreau povesti ,daca nu ,ma amuz sunt deschisa, vesela .

@anna Ce poveste veselă vrei să-ți scrii?

@anna Ce poveste veselă vrei să-ți scrii?

Buna, Coach Ioan!
Sper sa nu fac pe nimeni sa zambeasca, dar eu nu cred ca oamenii sunt rai din nascare. Asta ca sa intru in Groapa Marianelor defectelor. :) Eu cred ca, oamenii, devin rai si capata defecte pe parcursul vietii. Din diverse motive. Cine are copii si a avut rabdarea si curiozitatea sa-i studieze cat au fost bebelusi au putut lesne constata ca sunt …perfecti. Mai apoi, odata cu cresterea lor, descoperim laturi ale lor care ne nemultumesc, dar scapam din vedere ca ei devin asa din cauza noastra, a parintilor lor. S-apoi, ce-nseamna defect? Foarte des am auzit catalogate drept defecte obiceiuri ale unora care nu sunt pe plac altora. Ori, oameni buni, sa fim seriosi! Atat timp cat ceea ce fac ceilalti nu ne produc rau, efectiv, ce rost are sa punem etichete false si sa emitem judecati de valoare din varful iceberg-ului? Iar, apropos, de frig si caldura, ele nu sunt decat doua stari complementare care, impreuna, duc la echilibru. Asa cum complementari suntem femeile si barbatii, desi ne batem cu pumnu-n piept ca suntem unii mai puternici decat ceilalti si uitand, insa, ca numai impreuna putem crea intregul. Sa aveti un An NOU fericit!

Buna, Coach Ioan!
Sper sa nu fac pe nimeni sa zambeasca, dar eu nu cred ca oamenii sunt rai din nascare. Asta ca sa intru in Groapa Marianelor defectelor. :) Eu cred ca, oamenii, devin rai si capata defecte pe parcursul vietii. Din diverse motive. Cine are copii si a avut rabdarea si curiozitatea sa-i studieze cat au fost bebelusi au putut lesne constata ca sunt …perfecti. Mai apoi, odata cu cresterea lor, descoperim laturi ale lor care ne nemultumesc, dar scapam din vedere ca ei devin asa din cauza noastra, a parintilor lor. S-apoi, ce-nseamna defect? Foarte des am auzit catalogate drept defecte obiceiuri ale unora care nu sunt pe plac altora. Ori, oameni buni, sa fim seriosi! Atat timp cat ceea ce fac ceilalti nu ne produc rau, efectiv, ce rost are sa punem etichete false si sa emitem judecati de valoare din varful iceberg-ului? Iar, apropos, de frig si caldura, ele nu sunt decat doua stari complementare care, impreuna, duc la echilibru. Asa cum complementari suntem femeile si barbatii, desi ne batem cu pumnu-n piept ca suntem unii mai puternici decat ceilalti si uitand, insa, ca numai impreuna putem crea intregul. Sa aveti un An NOU fericit!

@Magda Cum poți să-ți dai seama că oamenii sunt răi din născare?

@Magda Cum poți să-ți dai seama că oamenii sunt răi din născare?

Probabil ca ai putea cataloga un om ca fiind rau din nascare atunci cand, la o varsta frageda, are inclinatii distructive fata de el insusi si fata de cei din jur. Dar, repet, eu cred ca e doar lipsa de educatie sau educatie insuficienta si neconforma cu varsta respectiva.

Probabil ca ai putea cataloga un om ca fiind rau din nascare atunci cand, la o varsta frageda, are inclinatii distructive fata de el insusi si fata de cei din jur. Dar, repet, eu cred ca e doar lipsa de educatie sau educatie insuficienta si neconforma cu varsta respectiva.

@Magda Ce fel de înclinații?

@Magda Ce fel de înclinații?

Prin inclinatii distructive inteleg tendinta de a face rau celor din jur (prin manifestari violente, comunicare defectuoasa, etc), de a-si face rau siesi (prin angajarea in actiuni periculoase fizic sau psihic) si de a strica lucrurile din jur. Si toate astea fara un motiv aparent logic.

Prin inclinatii distructive inteleg tendinta de a face rau celor din jur (prin manifestari violente, comunicare defectuoasa, etc), de a-si face rau siesi (prin angajarea in actiuni periculoase fizic sau psihic) si de a strica lucrurile din jur. Si toate astea fara un motiv aparent logic.

Fetita mea a stat in coma 3 saptamani inainte de a muri…
Centrii nervosi responsabili cu termoreglarea nu mai functionau si ii era frig… doar de putine ori facea febra…
Frigul precede moartea.
Iar de peisajele astea hibernale frumoase… prima fetita mi-a murit dupa o ninsoare frumoasa de februarie si afara iesise un soare cald si era foarte frumos… doar ca ea n-a mai avut rabadare sa vada asa ceva.
Se dusese de pe la 2 noaptea… cand ningea.
:( scuze dar am inceput sa plang…

Fetita mea a stat in coma 3 saptamani inainte de a muri…
Centrii nervosi responsabili cu termoreglarea nu mai functionau si ii era frig… doar de putine ori facea febra…
Frigul precede moartea.
Iar de peisajele astea hibernale frumoase… prima fetita mi-a murit dupa o ninsoare frumoasa de februarie si afara iesise un soare cald si era foarte frumos… doar ca ea n-a mai avut rabadare sa vada asa ceva.
Se dusese de pe la 2 noaptea… cand ningea.
:( scuze dar am inceput sa plang…

Mircea, EȘTI foarte curajos să spui acest adevăr, aici, acum.

Ce simți acum?

Mircea, EȘTI foarte curajos să spui acest adevăr, aici, acum.

Ce simți acum?

…? nimic, o amaraciune amestecat cu ceva frumos pentru cele doua suflete care acum sunt ingerasi.
Nu pot spune ca imi pare rau… dar am un gust amar… Dumnezeu mai joaca si zaruri. Si nu pot sa-L acuz, este dreptul lui si neputinta noastra de a-L intelege in lucrarile Lui.

Stii ce frumos era marti noaptea cand am ajuns acasa? Zapada statea pe fiecare crenguta de jur imprejurul casei mele si totul era invaluit in lumina aceea ambientala pe care nu stii de unde vine… superb! N-am cum sa am resentimente pentru zapada sau frig, chiar daca le asociez cu cele mai grele lovituri incasate pana acum.
Este normal sa fie frig, sa ninga, lumea sa schieze… dar am dreptul sa nu ma simt confortabil.
Apropos, satul ala de pescari din Cuba sau casa de vacanta din Tunisia…

…? nimic, o amaraciune amestecat cu ceva frumos pentru cele doua suflete care acum sunt ingerasi.
Nu pot spune ca imi pare rau… dar am un gust amar… Dumnezeu mai joaca si zaruri. Si nu pot sa-L acuz, este dreptul lui si neputinta noastra de a-L intelege in lucrarile Lui.

Stii ce frumos era marti noaptea cand am ajuns acasa? Zapada statea pe fiecare crenguta de jur imprejurul casei mele si totul era invaluit in lumina aceea ambientala pe care nu stii de unde vine… superb! N-am cum sa am resentimente pentru zapada sau frig, chiar daca le asociez cu cele mai grele lovituri incasate pana acum.
Este normal sa fie frig, sa ninga, lumea sa schieze… dar am dreptul sa nu ma simt confortabil.
Apropos, satul ala de pescari din Cuba sau casa de vacanta din Tunisia…

Mircea, pentru mine asta sună a acceptare plină de înțelepciune. Pentru tine?

Mircea, pentru mine asta sună a acceptare plină de înțelepciune. Pentru tine?

cam asa-i… pi__a ma-sii!

cam asa-i… pi__a ma-sii!