Ce poti sa AI daca ai avea curaj? Cine ESTI daca ai avea curaj? Ce poti sa FACI daca ai curaj? Din ce lume ai face parte daca ai avea mai mult curaj? La ce lume n-ai acces din cauza ca ti-e frica?
Te-ai trezit vreodata , Om bun, in fata unui eveniment in care sa te gasesti paralizat, sa nu poti sa faci nimic, sa nu schimbi nimic, ba dimpotriva sa mai si zambesti, sa spui ca totul e minunat? Ai fost vreodata in situatia asta?
Nu stiu altii cum sunt, insa eu am fost acolo. Ma intreb in ce masura mint, mint pe celalalt si in ultima instanta ma mint pe mine. Mint prin omisiune, pentru ca mi-e frica sa ma uit ce e acolo. Si frica e ok. Ma protejeaza de ceva ce as putea descoperi daca as vedea adevarul. Ma protejeaza de a pierde ceea ce e bun, convenabil, caldut in situatia existenta. Dar daca as avea curajul sa mai fac un pas? Sa mai spun ceva? Sa spun ce simt, sa spun ce gandesc, ce vad… Cand ma gandesc ce pot sa pierd, daca sunt paralizat, daca nu spun ceea ce simt, gandesc, pentru ca mi-e frica, mai fac un pas…
Si-acum poate te intrebi cititorule, bine coach-ule dar cum pot sa-mi dau seama ca pitesc adevarul, ca mi-e frica sa aflu ceva nou despre mine?
Hai sa-ti spun o poveste simpla.
Lupisorii, mari amatori de carne de oaie. Si li se face pofta de oita intr-o zi si merg spre turma de oi, se apropie de turma pe deal si susotesc cum o sa intre ei in stana, pe la spartura din gard, dupa miezul noptii, o sa se strecoare, o sa ia o oaie si o s-o manance.
Oaia experimentata, prietena ciobanului, aude discutia, asteapa subtil sa plece lupisorii si ii raporteaza la cioban.
Se face miezul noptii, ciobanul astepta pregatit la spartura cu ciomaga.
Pe cealalta parte cei doi lupisori. Unul dintre ei, du-te tu, ca esti mai curajos. Celalalt curajosul, baga capul prin spartura din gard, si ciobanul pe cealalta parte poc, cu ciomagul peste botul lupisorului cel curajos.
Paralizat de durere, pune labutele peste bot si-si trage capul din spartura din gard uitandu-se in ochii celuilalt lupisor.
Incearca si tu, ca pe mine m-a pufnit rasul.
Ce simti acum? Ce vezi? Ce auzi? Ce gandesti?
- Care sunt situatiile din viata ta, cand te pufneste rasul?
- Care sunt situatiile in care iti reprimi “durerea” si n-o recunosti?
- Care sunt situatiile in care ignori mesajele corpului tau?
- Care sunt situatiile in care refuzi sa mai faci un pas, ca sa gasesti alta oaie, de frica sa nu mai primesti un par in bot?
- Ce ti-e frica sa descoperi?
- Ce ai putea sa descoperi care te-ar duce in directia in care ai nevoie?
Curajul este poate, abilitatea noastra de a ne accepta frica si a mai face inca un pas inspre ceea ce vrem.
Si frica si curajul sunt omenesti. Si tu esti ok, indiferent daca ai sau nu curaj.
Tu ce alegi? Acum ca ai ales, vrei sa faci ceva diferit? Ce? Cand faci primul pas?
Comentezi? Astept cu drag comentariile tale, aici, oriunde, acum. Ai alte intrebari?
#1 Dacă îți place te rog împărtășește postul pe twitter, pe facebook sau trimite mail unui Prieten căruia i-ar folosi.
Tweet
#2 Te invit să comentezi, să ai curajul să pui întrebări, să-ți faci vocea auzită și inima simțită.
Mulțumesc, ne vedem aici, pe Povești și Coaching.
